Ce-ar fi dacă mai întâi am îmbrățișa proaspăta mămică ?
Ce-ar fi dacă am mângâia-o și săruta-o pe frunte, în timp ce îi spunem cât de puternică este !?
Ce-ar fi dacă am asigura-o că suntem alături de ea și că totul va fi bine ?
Ce-ar fi dacă am ascuta durerile din sufletul ei, fără să o judecăm ?
De câte ori i-am zis propriile noastre probleme iar ea a ascultat… poate ore în șir necazurile noastre… ?
Oare câte face o femeie pentru noi ?
Ce-ar fi dacă i-am spune că face o treabă extraordinară, în tot haosul maternității ? Ce-ar fi dacă am pregăti-o pe proaspăta mămică să devină mamă; să o iubim pe ea mai întâi, să o protejăm, să o asigurăm că este în siguranță și că îi vom fi alături mereu !?
Ce-ar fi dacă nu ne-am grăbi să uităm cele nouă luni în care a dus greutatea a două lumi în interiorul ei…
Ce-ar fi dacă am ajuta-o să se odihnească în loc să îi reproșăm mereu că este obosită ?
Căci, să vă spun un secret:
„𝐅𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐞 𝐧𝐮 𝐬𝐞 𝐧𝐚𝐬𝐜 𝐨𝐛𝐨𝐬𝐢𝐭𝐞, 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧 𝐨𝐛𝐨𝐬𝐢𝐭𝐞 𝐜â𝐧𝐝 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠 î𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐬ă 𝐟𝐢𝐞 𝐦𝐚𝐦𝐞… Ș𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬 𝐝𝐚𝐜ă îș𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐬𝐜 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐚ș𝐢𝐢, 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐚𝐮 𝐭𝐨𝐭 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐬ă 𝐟𝐢𝐞 𝐨𝐛𝐨𝐬𝐢𝐭𝐞.”
Și le-aș mai spune soților așa :
„𝐃𝐚𝐜ă 𝐯𝐫𝐞ț𝐢 𝐜𝐚 𝐬𝐨ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐞 𝐬ă 𝐚𝐢𝐛ă 𝐭𝐢𝐦𝐩 ș𝐢 𝐝𝐞 𝐯𝐨𝐢, 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐚ț𝐢-𝐥𝐞 ! ”
Ce-ar fi dacă am aduce cinste unei mame pentru că a suportat durerile cumplite ale nașterii ?
Ce-ar fi dacă am gândi și din poziția ei?
Ce-ar fi dacă am aduce 𝑴𝑨𝑴𝑨 pe locul ce i se cuvine !? 🤍
_autor #O_mamă
(Drepturile de autor sunt rezervate!)
