Atât de obosită, dar atât de fericită!
Sunt zile în care mă simt atât de epuizată și frustrată de tot, încât nu mă regăsesc în propria persoană.
Sunt zile în care dușul de zece minute este un lux.
Sunt zile în care tot ce îmi doresc este să dorm câteva ore, fără să mă trezească nimeni.
Sunt atâtea zile în care beau primul pahar de apă, după-amiază, căci până atunci am alergat să-i mulțumesc pe toți ceilalți din casă…
Sunt atâtea nopți în care nu închid un ochi, uneori pentru că plânge copilul, alteori pentru că plâng eu… uneori, plâng pentru că mă doare.
Mă doare sufletul când îmi știu copilul trist.
Mă doare când nu pot să-i ofer ceva.
Mă doare neputința.
Mă doare trecerea atât de rapidă a timpului.
Mă doare să-mi văd copilul crescând și plecând pe drumul lui.
Mă doare că într-o zi , totul va deveni o amintire.
Mă doare căci simt că n-am făcut destule…
Mă doare… căci, să fii mamă uneori doare…
Și toate lucrurile astea, mă obosesc!
Dar în ciuda oboselii ce o simt, nimic nu mă face mai fericită decât momentele cu copilul meu!
Mama este întotdeauna atât de obosită, dar atât de fericită!
— autor O mamă
(Drepturile de autor sunt rezervate!)
