Mama și tata au fost mereu lângă mine. Când mi-a fost greu, m-au primit în brațele lor calde, iar cuvintele lor mi-au dat putere și curaj.
Când nu aveam chef să fac ceva, făceau ei în locul meu. Poate că uneori știau că doar mă prefac, dar tot mă lăsau să mă odihnesc, ca mie să-mi fie bine.
M-au învățat să merg demn prin viață. Să nu-mi plec capul în fața greutăților, să cred în mine și să nu uit niciodată de unde vin. Mi-au oferit educație frumoasă, bazată pe valori morale și m-au învățat ce înseamnă cei 7 ani de-acasă. Să am respect pentru mine și pentru oamenii din jur, recunoștință față de tot ce trăiesc, bunul simț să mă însoțească mereu, munca să o fac cu pasiune, cinstea să mă definească, sinceritatea și ea, iar onestitatea să fie punctul meu forte!
Mi-au plătit excursia la care visam, chiar dacă în acel an nu și-au permis nici măcar o pereche de adidași. Mi-au lăsat mereu ultima bucățică de prăjitură și îmi spuneau că nu le place, doar ca să mă bucur eu mai mult.
I-am văzut uneori plângând în tăcere, când viața devenea prea grea, dar mereu s-au ridicat. Și, prin exemplul lor, m-au învățat și pe mine să fac la fel.
Părinții mei sunt eroii mei fără coroană – cei care au purtat povara zilelor grele cu zâmbetul pe buze și iubirea în privire.
Ei nu sunt doar părinții care m-au crescut – sunt îngerii care mi-au pus aripi, chiar dacă și le-au rupt pe ale lor ca să mi le dea mie.
Vă mulțumesc, mamă și tată, pentru tot. Pentru iubirea voastră necondiționată, pentru forța voastră, pentru că m-ați făcut omul care sunt astăzi.
Vă iubesc din toată inima!♥️🥹
✍🏻 Autor O mamă
(Drepturile de autor sunt rezervate!)
