Da, copilul meu, ai voie!
Să râzi în hohote chiar și la 05:00 dimineața, atunci când restul Universului doarme.
Să mergi desculț prin casă, prin iarba umedă, proaspăt atinsă de roua dimineții și-n nisipul fierbinte al verii, până-ți faci tălpile negre! Căci, apoi le spălăm!
Să nu mănînci tot ce-ți pun în farfurie, tu știi mai bine când te simți sătul!
Să-mi spui ce vrei, cînd vrei, ce simți și cum simți, chiar dacă nu îmi va plăcea ce voi auzi!
Să stai în brațele mele, chiar dacă deja ai crescut. Nu o să fii niciodată prea mare pentru brațele mamei tale.
Să-mi ceri să-ți citesc o poveste înainte de somn, chiar dacă ai 7-8 ani….Poveștile nu se vor termina niciodată. Să dormi cu mine, până o să te simți pregătit să învingi frica de întuneric și de monștrii de sub pat!
Să mai ceri 5 minute… de dat în leagăn, de alergat pe afară, pe privit cerul înstelat, sau de savurat o înghețată… O să le primești cu siguranță, căci voi face rost de puțin...
