Ea nu plânge pentru slăbiciune…
Plânge pentru că a fost puternică prea mult timp.
Pentru că a iubit, a iertat și a tăcut de prea multe ori.
E seara aceea în care nu mai joacă niciun rol, nu mai zâmbește ca să pară bine, e doar ea, o mamă, o femeie, un suflet obosit care își caută puterea în liniștea dintre lacrimi și lumină.
Uneori, durerea nu se spune. Se privește pe geam și se roagă în tăcere.
Publicat inițial pe pagina O Mamă · vezi postarea originală
Cel mai greu este când trebuie să plec la muncă, iar copilul meu plânge după mine… Nu știu cum simțiți voi, dar mie mi se pare atât de nedrept să trebuiască să închid ușa în urma mea, în timp ce…
Cât de greu este să ai nevoie de mama ta, iar ea să nu vină… Acesta este unul dintre adevărurile maternității care dor cel mai tare și despre care se vorbește mult prea puțin. Lumea pare să creadă…
SIGURANȚA ÎN MAȘINĂ A COPIILOR NU ESTE OPȚIONALĂ „Mergem doar până aici.” „Stă la mine în brațe.” „Nu-i place în scaun.” „Plânge dacă îl pun cu centura.” „Pe vremea noastră nu existau scaune auto…
Cartea care a pornit totul, de Camelia Rebegea (Editura C&Art RE). Dacă textele de aici ți-au atins inima, o poți comanda și susține astfel misiunea O Mamă.
Comandă cartea
Instalează O Mamă
Citește mai ușor, direct de pe ecranul telefonului.
