Poate te privești în oglindă și vezi că ți-au apărut riduri fine de expresie, câteva fire albe în păr și corpul tău nu mai seamănă deloc cu ce știai tu despre tine…
Dar toate acestea sunt semnele unei iubiri care transformă, iubirea de mamă.
Poate ai rămas fără prieteni, poate nu te mai caută nimeni,
dar nu pentru că nu mai ești demnă de iubire,
ci pentru că ți-ai investit inima, timpul și energia într-o dragoste care nu cere nimic în schimb, cea pentru copilul tău.
E semnul tăcut, dar puternic, al devotamentului unei mame.
Poate nici nu-ți mai amintești când ai văzut ultimul film cap-coadă,
pentru că ai adormit cu un copil în brațe și cu ochii în lacrimi de oboseală…
Dar e semnul vieții tale pline, pline de rost, chiar și când pare haotică.
Poate nu mai porți rochiile care-ți plăceau,
ci tricouri cu pete de lapte și pantaloni comozi,
dar ai în brațe cel mai frumos motiv pentru care ai renunțat la tot, și totuși te-ai regăsit.
A fi mamă nu înseamnă să renunți la tine…
Dar uneori, dragostea e atât de mare, încât uiți de tine pentru o vreme.
Nu pentru că nu contezi, ci pentru că pui pe primul loc o inimă care bate mai încet, dar mai aproape de a ta.
Poate lumea nu vede ce faci, nimeni nu vede oboseala ce o simți până-n oase, grija din sufletul tău, poate nimeni nu aplaudă și nu-ți spune nici măcar o vorbă…
dar în ochii copilului tău ești magie pură, ești acasă, ești totul.
A fi mamă te rescrie.
Te trezește în miez de noapte și te învață ce înseamnă să trăiești cu sufletul în afara ta.
Nu e ușor. Dar e cea mai curajoasă și frumoasă formă de iubire.
O mamă care știe cum e să se piardă… și totuși să se regăsească mai plină ca niciodată.
