Părinți! Opriți-vă o clipă și citiți!
Aici se ajunge când nu devenim mai responsabili și mai serioși ACUM.
Știți de balul din Sibiu. Știți de consumul de ** la colțul școlii. Știți de copii care țipă la profesori, care filmează orele, care râd de reguli, care nu mai acceptă niciun „nu”, nici de la școală, nici de acasă. Știți de adolescenți care confundă libertatea cu lipsa limitelor și drepturile cu absența responsabilității.
Nu mai sunt excepții.
Sunt simptome.
Asta este rezultatul când uităm de Dumnezeu
(nu îmi săriți în cap că „sunt cu biserica”, înseamnă că uităm de valori, de rușinea bună, de bine și rău, de conștiință).
Asta este rezultatul când ne e frică să spunem NU, când vrem să fim prieteni, nu părinți, când ne e teamă să supărăm copilul, dar nu ne e teamă de adultul în care se transformă.
Asta este rezultatul când le luăm mereu apărarea, când profesorul e mereu vinovat, sistemul e mereu de responsabil, societatea e mereu problema, dar niciodată nu ne întrebăm: eu unde am lipsit? eu ce am permis? eu ce exemplu am dat?
Copiii nu se cresc singuri. Nici cu telefoane. Nici cu bani. Nici cu „lasă că e mic”.
Copiii au nevoie de adulți prezenți, de limite clare, de valori ferme, de părinți care au curajul să fie părinți, nu spectatori.
Dacă nu corectăm ACUM, mâine nu vom mai avea ce corecta.
Semnează petiția pentru uniforma școlară obligatorie AICI: https://petitii.omama.ro
