O soră mai mare este o binecuvântare pentru frații mai mici.
Ea este prima prietenă din viața lor, ghidul lor tăcut și brațele care știu mereu cum să-i aline.
Este cea care le arată lumea, îi apără când sunt vulnerabili și le deschide drumul cu pașii ei.
Are grijă de ei cu o dragoste care seamănă izbitor cu cea a unei mame.
O soră mai mare învață devreme să împartă, să ierte, să protejeze.
Iar frații mai mici cresc știind că au mereu pe cineva care le ține spatele, în joacă, în viață, în tăcere și în curaj.
Poate că uneori se mai supără că trebuie să fie mereu ea cea care îi înțelege pe cei mici, dar întotdeauna iartă și iubește așa cum doar un frate sau o soră mai mare poate să o facă.
Pentru un copil, a avea o soră mai mare e ca și cum ai primi un înger care a venit puțin mai devreme.
Un înger cu care împarți aceeași copilărie, aceiași părinți, aceleași valori, aceeași iubire.
Cu care împarți același… „acasă”.
